Din „Cuvant inainte” din lucrarea „Dragomirescu L, Petrisor A. I. Elemente de Ecologie Numerica si Modelare”, Ars Docendi, Bucuresti, 2009:

 

«Cristina Cotroceanu (doctorat luat cu Summa cum laude la Universitatea Tehnica din München, lucreaza în Universitatea Tehnica din München, în Centrul de Cardiologie, Departamentul de cardiologie pediatrica experimentala) mi-a scris urmatoarele:

Dumneavoastra ati fost principalul vinovat de „infectarea” cu virusul ecologiei. Dintre

colaborarile noastre cele mai importante, cel putin pentru mine, pentru tot ce am învatat au fost: sesiunea de comunicari stiintifice pentru studentii biologi (cred ca atunci a început cu adevarat sa mi se formeze gândirea statistica si stiintifica - cred ca tot ce s-a "prins" atunci a avut radacini adânci); „Lucrarile practice de biostatistica” si, mai târziu, materialele de ecologie numerica si modelare matematica; seminarele de principii de biostatistica pentru biochimie si ecologie” la care am antrenat-o informal, ca asistent. Cristina Cotroceanu a fost studenta mea, atât atunci când a urmat biochimia (si a fost unul din cei 13 studenti care, la sesiunea de comunicari pe care o aminteste mai sus, au construit programe BASIC la nivel de performanta comparabil cu cel al studentilor informaticieni), cât si când a urmat ecologia la îndemnul meu. Astfel, am lucrat foarte mult împreuna, Cristina având o contributie semnificativa la „fabularea” problemelor din cartea de lucrari practice de biostatistica. Împreuna cu Cristina am studiat si lucrarea lui Jorgensen, „Fundamentals of ecological modelling”, alegând însa sa mergem prioritar în directia foarte utila în practica, a ecologiei numerice. Totodata, amândoi ne amintim cu mare satisfactie, faptul ca împreuna am sustinut cu o expertiza biostatistica de vârf, Laboratorul de Genetica din cadrul IML, la o

intercalibrare a laboratoarelor europene. Astfel, Laboratorul s-a numarat printre extrem de

putinele laboratoare care au dat o solutie corecta. »

 

„De curând, am primit de la Mihai un articol acceptat la Oecologia despre auto-corelarea spatiala. In e-mail spune: “Sunt tare fericit ca l-au acceptat pentru ca practic, în afara de timp, a costat zero lei (o serie de simulari si o meta-analiza). În principiu, as fi putut sa-l scriu si Acasa pentru ca singura cerinta ar fi fost un mediu normal. Atasez articolul si profit de ocazie sa va multumesc pentru ce ne-ati învatat când eram studenti: cum sa gândim (în general) si cum sa gândim statistic (în particular).” Nu cred ca exista satisfactie mai mare pentru un profesor decât constatarea ca fostii lui studenti performanti ajung sa-l depaseasca dar sa continue sa recunoasca, fara niciun interes meschin contributia sa.”

 

Principalele lucrari de dezvoltare a gandirii invatate de la Dl. Profesor

 

Cristina-Maria Valcu, Mihai Valcu. Reproducibility of Two-Dimensional Gel Electrophoresis at Different Replication Levels. Journal of Proteome Researche, 2007, 6(12), pp 4677-4683, DOI: 10.1021/pr070396e. Publication Date (Web): October 20, 2007, Copyright © 2007 American Chemical Society

http://pubs.acs.org/doi/abs/10.1021/pr070396e

 

Mihai Valcu, Bart Kempenaers. Is spatial autocorrelation an intrinsic property of territory size? Oecologia (2010) 162:609–615, DOI 10.1007/s00442-009-1509-4            http://www.springerlink.com/content/v107831540218kl8/fulltext.pdf

 

 

Mihai Valcu, Bart Kempenaers. Spatial autocorrelation: an overlooked concept in behavioral ecology. Behavioral Ecology, doi:10.1093/beheco/arq107, Advance Access publication 26 July 2010

http://beheco.oxfordjournals.org/content/21/5/902.full.pdf+html

 

Mihai Valcu, Cristina-Maria Valcu. Data transformation practices in biomedical sciences. Nature Methods, 8, 104-105 (2011). doi:10.1038/nmeth0211-104. Published online 28 January 2011

http://www.nature.com/nmeth/journal/v8/n2/full/nmeth0211-104.html

 

 

Cristina-Maria Valcu

Department of Experimental and Molecular Pediatric Cardiology, German Heart Centre, Technical University Munich, Munich, Germany.

Mihai Valcu

Department of Behavioral Ecology and Evolutionary Genetics, Max Planck Institute for Ornithology, Seewiesen, Germany.